New York suspendă AI generativă pentru 600.000 de elevi. Află impactul acestei decizii asupra învățământului și ce înseamnă pentru digitalizarea din România.

Administrația din New York a decis să tragă frâna de mână în ceea ce privește integrarea inteligenței artificiale generative în sistemul public de învățământ. Într-o mișcare care a surprins observatorii tehnologici, primarul Zohran Mamdani și superintendentul Kamar Samuels au anunțat o moratorie de un an, începând cu anul școlar 2026-2027, care elimină accesul la instrumentele de AI pentru o vastă categorie de elevi. Această decizie nu este doar o simplă restricție tehnică, ci o poziționare ideologică față de ritmul cu care Big Tech impune noile tehnologii în viața copiilor.

O barieră digitală pentru 600.000 de elevi

Măsura vizează cel mai mare district școlar din Statele Unite, afectând aproximativ două treimi din populația studențească a orașului. Mai exact, interdicția se aplică tuturor elevilor de la programele de educație timpurie (2-K) până în clasa a opta. Această decizie scoate din joc instantaneu peste 38 de programe didactice deja instalate pe computerele din sălile de clasă, care utilizau funcții de AI generativ.

Obiectivul principal este prevenirea a ceea ce cercetătorii numesc capitulare cognitivă, fenomenul prin care elevii renunță la raționamentul propriu și la efortul intelectual în favoarea răspunsurilor generate automat. Primarul Mamdani a argumentat că dezvoltarea abilităților sociale și capacitatea de a se confrunta singur cu probleme dificile sunt esențiale, elemente care pot fi erodate dacă un tutor virtual oferă soluția instantanee.

Ce software-uri dispar din sălile de clasă

Interdicția este extrem de specifică și lovește direct în instrumentele care pun AI generativă în fața elevului. Sunt vizate în mod special tutorii automați și programele didactice bazate pe modele lingvistice. Însă cea mai severă restricție vizează așa-numiți chatbot Companion, concepuți pentru sprijin emoțional sau companie; aceștia sunt interziși total, indiferent de vârsta elevului, inclusiv pentru cei de liceu.

Pe lângă software, orașul introduce reguli stricte privind timpul petrecut în fața ecranelor. Pentru cei mai mici, până în clasa a doua, dispozitivele individuale precum tabletele și laptopurile sunt interzise în clasă. Pentru ceilalți, recomandările sunt drastice: maximum 30 de minute pe zi pentru clasele a treia-a cincea și 45 de minute pentru clasele a șasea-a opta. Excepții sunt prevăzute doar pentru elevii cu dizabilități care utilizează tehnologii asistive sau pentru cei care studiază limba engleză ca limbă străină.

Rolul profesorilor în noua eră a restricțiilor

Interesant este faptul că granița nu este trasată între tehnologie și educație, ci între cel care predă și cel care învață. Profesorii nu sunt privați de AI, dar utilizarea acesteia este strict reglementată. Ei pot folosi instrumentele aprobate pentru sarcini administrative, traducerea materialelor sau planificarea lecțiilor, însă au interdicția absolută de a folosi AI pentru corectarea temelor elevilor sau pentru gestionarea situațiilor de criză.

Această distincție subliniază dorința administrației de a păstra actul evaluării și intervenția pedagogică în sfera umană. Autoritățile din New York consideră că delegarea corectării către algoritmi ar putea compromite relația profesor-elev și calitatea feedback-ului educațional.

Liceenii și tranziția către alfabetizarea digitală

Pentru elevii de liceu, perspectiva este diferită. În loc de o interdicție totală, orașul mizează pe o expunere controlată și critică. Aceștia vor urma cursuri de alfabetizare în domeniul AI de două ori pe an, module de 45 de minute dedicate înțelegerii riscurilor, prejudecăților algoritmice și impactului etic al tehnologiei asupra carierelor viitoare.

Mai mult, vor fi implementate cinci programe pilot limitate pentru aproximativ 50.000 de liceeni. În aceste proiecte, AI va fi utilizată sub supravegherea directă a educatorilor formați, transformând tehnologia dintr-un instrument de rezolvare a temelor într-un obiect de studiu. Această abordare caută un echilibru între dotarea tinerilor cu competențe tehnologice și prevenirea dependenței excesive.

L'industria tecnologica vuole farci credere che l'istruzione precoce basata sull'IA non sia solo inevitabile, ma anche necessaria, ma noi non la pensiamo così.

Evaluarea impactului prin Coaliția pentru Tehnologie

Decizia de a suspenda AI nu este definitivă, ci reprezintă un experiment social la scară largă. A fost creată o Coaliție pentru Tehnologie în Școli, un organism multidisciplinar format din părinți, elevi, sindicate, experți și oficiali aleși. Această comisie va monitoriza rezultatele moratoriei pe parcursul anului școlar și va formula recomandări pentru viitor.

Presiunea a venit în mare parte de la părinți și profesori, care au ridicat semnale de alarmă privind sănătatea mintală a copiilor și degradarea capacităților cognitive. În acest context, măsura din New York inversează paradigma americană, mutând povara probei asupra companiilor de tehnologie, care trebuie acum să demonstreze că produsele lor sunt sigure pentru minori înainte de a fi readmise în sălile de clasă.

Ce înseamnă acest precedent pentru România

Deși New York și România au contexte educaționale diferite, această știre trimite un semnal puternic către antreprenorii de EdTech și decidenții din România. În timp ce țara noastră accelerează digitalizarea prin fonduri PNRR, există riscul de a implementa tehnologii fără un cadru etic și pedagogic bine definit. Precedentul american ne obligă să ne întrebăm dacă digitalizarea forțată nu conduce, în realitate, la o scădere a calității învățării.

Pentru companiile române de software care dezvoltă soluții pentru educație, adaptarea la reglementările europene, în special AI Act, devine critică. AI Act impune clasificări stricte de risc, iar sistemele de AI folosite în educație și formare profesională sunt considerate adesea cu risc ridicat. Antreprenorii locali ar trebui să se concentreze mai puțin pe automatizarea răspunsurilor și mai mult pe instrumente care sprijină profesorul, nu care îl înlocuiesc.

În contextul PNRR, unde investițiile în infrastructura digitală sunt masive, provocarea României nu mai este dotarea școlilor cu tablete, ci crearea unei strategii de utilizare a acestora. Dacă New York, centrul tehnologic al lumii, consideră că 30 de minute de ecran sunt suficiente pentru un copil de clasa a treia, România trebuie să reevalueze modul în care integrează AI în curricula națională pentru a evita capitularea cognitivă a generațiilor viitoare.

Întrebări frecvente

---

Surse: Avvenire, Futuroprossimo, Ansa ·