Analizăm concluziile Congresului ASCOM despre intersecția dintre AI, sustenabilitate și guvernanță. Ce înseamnă aceste schimbări pentru companiile din România.

Peisajul regulatori european trece printr-o transformare profundă, unde granițele dintre etică, tehnologie și mediu dispar pentru a lăsa loc unei singure disciplină integrată de gestionare a riscurilor. Recent, la Madrid, Al Doilea Congres de Compliance și Sustenabilitate organizat de ASCOM a pus în lumină faptul că sustenabilitatea nu mai poate fi tratată ca o simplă anexă a raportului anual sau ca o strategie de imagine. Ea a devenit un element direct legat de guvernanță, managementul riscurilor și, în ultimă instanță, de competitivitatea pe termen lung a oricărei organizații.

Discuțiile au fost conduse de Salvador Galván Gómez, Compliance Officer la idealista, într-un context în care presiunea reglementărilor europene obligă companiile să își repensească modul de operare. Mesajul central a fost clar: sustenabilitatea necesită guvernanță, iar profesioniștii din domeniul conformității trebuie să devină arhitecții acestui nou sistem.

Sustenabilitatea ca motor al rezilienței organizaționale

În cadrul evenimentului, Francisco Bonatti Bonet, secretarul ASCOM, a redefinit conceptul de sustenabilitate pentru liderii de business. Aceasta nu mai este doar despre reducerea emisiilor de carbon, ci cuprinde un spectru mult mai larg: reziliența, continuitatea activității, eficiența operațională, inovația și respectarea drepturilor omului. Într-un mediu volatil, capacitatea unei firme de a anticipa riscurile devine singura garanție a supraviețuirii.

Această viziune mută Compliance-ul din zona de control administrativ în zona de strategie. Profesioniștii de conformitate sunt acum solicitați să înțeleagă nu doar litera legii, ci și impactul sistemic al deciziilor de business asupra mediului și societății. Această evoluție este esențială pentru a evita riscurile juridice și reputaționale care pot apărea atunci când promisiunile de sustenabilitate nu sunt susținute de mecanisme reale de control.

Provocarea AI și noile riscuri tehnologice

Intrarea inteligenței artificiale în procesele de business a adus cu sine o serie de provocări reglementare pe care ASCOM le-a analizat punctual. AI nu este doar un instrument de productivitate, ci o sursă de riscuri noi în ceea ce privește etica datelor, transparența algoritmilor și responsabilitatea juridică. Integrarea AI în fluxurile de lucru necesită un cadru de conformitate care să prevină discriminarea automatizată și să asigure protecția proprietății intelectuale.

Experții au subliniat că AI poate fi utilizat pentru a monitoriza mai eficient lanțurile de aprovizionare, dar poate deveni și o vulnerabilitate dacă nu este guvernat corect. Strategiile de business trebuie să includă acum un audit tehnologic constant, transformând Compliance Officer-ul într-un punct de legătură între departamentul IT și conducerea executivă.

Lupta împotriva greenwashing-ului și simplificarea normelor

Un alt punct critic abordat a fost riscul de greenwashing, practică prin care companiile își exagerează performanțele ecologice pentru a atrage investitori sau clienți. Pe măsură ce Uniunea Europeană introduce norme mai stricte de raportare, riscul de a fi acuzat de inducere în eroare devine un risc financiar major. Simplificarea reglementărilor europene este un obiectiv declarat, însă, până atunci, companiile trebuie să navigheze printr-un labirint de directive care cer dovezi concrete, nu doar declarații de intenție.

Pentru a combate acest fenomen, este necesară implementarea unor sisteme de monitorizare a datelor ESG (Environmental, Social, and Governance) care să fie auditabile. Sustenabilitatea nu mai poate fi gestionată prin materiale de marketing, ci prin indicatori de performanță riguroși și transparenți.

Impactul geopoliticii asupra strategiilor de conformitate

Instabilitatea geopolitică actuală a fost identificată ca un factor care forțează companiile să își revizuiască lanțurile de aprovizionare. Dependența de piețe instabile sau de furnizori care nu respectă standardele etice de muncă poate distruge în câteva zile reputația unei mărci globale. Congresul a evidențiat necesitatea unei strategii de reshoring sau friend-shoring, unde conformitatea cu valorile etice devine un criteriu de selecție mai important decât costul de producție.

Această schimbare de paradigmă transformă gestionarea riscurilor dintr-o activitate reactivă într-una proactivă. Companiile care investesc în maparea completă a lanțului de valoare și în verificarea sustenabilității partenerilor vor avea un avantaj competitiv clar în fața celor care ignoră aceste variabile.

Sustenabilitatea are nevoie de guvernanță, iar profesioniștii de conformitate trebuie să fie capabili să gestioneze obligațiile derivate din acest nou scenariu regulatoriu.

Rolul pivot al Compliance Officer în cultura etică

În noua arhitectură a business-ului, Compliance Officer-ul nu mai este cel care spune nu, ci cel care explică cum poate fi atins un obiectiv în mod etic și legal. ASCOM a reivindicat acest rol ca fiind elementul de coeziune între cultura etică a organizației și guvernanța practică. Fără acest cadru de conformitate, strategiile de sustenabilitate rămân doar niște documente teoretice fără impact real.

Această profesionalizare a funcției de conformitate este esențială pentru a crea o cultură a integrității. Când etica devine parte din ADN-ul companiei, riscurile scad natural, iar eficiența crește, deoarece deciziile sunt luate pe baza unor criterii clare și sustenabile, reducând astfel costurile legate de litigii sau penalități administrative.

Ce înseamnă aceste tendințe pentru companiile din România

Pentru antreprenorii și managerii din România, concluziile Congresului ASCOM sunt un semnal de alarmă și o oportunitate simultan. România se află într-un moment critic de digitalizare, accelerată de fondurile din PNRR, dar această evoluție tehnologică trebuie să meargă mână în mână cu o evoluție a guvernanței. Implementarea AI în companiile locale, fără un cadru de conformitate bazat pe AI Act, poate expune afacerile la riscuri juridice semnificative pe piața unică europeană.

Digitalizarea nu înseamnă doar achiziția de software, ci adaptarea la standardele de raportare ESG. Companiile române care doresc să rămână furnizori pentru marile grupuri europene vor fi obligate să demonstreze conformitatea cu normele de sustenabilitate. În acest context, investirea în funcții de Compliance nu mai este un lux pentru corporații, ci o necesitate pentru IMM-urile care vor să scaleze.

Accesul la finanțări europene este tot mai strâns legat de criteriile de sustenabilitate. Astfel, alinierea la tendințele discutate la Madrid — prioritizarea rezilienței, combaterea greenwashing-ului și gestionarea etică a AI — reprezintă calea cea mai sigură pentru ca business-ul românesc să treacă de la o economie bazată pe costuri mici la una bazată pe valoare adăugată și integritate.

Întrebări frecvente

---

Surse: Confilegal (2), Sostenibilidad ·