Italia implementează SententIA pentru automatizarea rezumatelor judiciare. Află cum digitalizarea justiției fiscale influențează afacerile și contextul din România.

Transformarea digitală a sistemelor juridice nu mai este o simplă aspirație administrativă, ci o necesitate operațională pentru statele care doresc să reducă blocajele birocratice. Un exemplu concret și avansat vine din Italia, unde Ministerul Economiei și Finanțelor (MEF) a accelerat integrarea inteligenței artificiale în cadrul justiției fiscale, propulsând eficiența analizei jurisprudenței prin instrumente de automatizare sofisticate.

Lansarea SententIA și automatizarea analizelor juridice

Unul dintre cele mai semnificative pași în această direcție a fost prezentarea serviciului SententIA, integrat direct în banca de date a jurisprudenței fiscale de merit. Acest sistem de inteligență artificială nu se limitează la o simplă indexare a documentelor, ci are capacitatea de a genera automat rezumate pentru toate sentințele disponibile în baza de date. Pentru un antreprenor sau un consultant fiscal, acest lucru înseamnă o reducere drastică a timpului necesar pentru a înțelege orientarea unei curți într-un caz specific.

Rezultatele unei căutări în noul sistem oferă atât textul original al sentinței digitale, cât și un sumar structurat pe secțiuni. Acestea includ o descriere a cauzei juridice, un sinteză a motivărilor, decizia finală a judecătorului, precum și referințele la normele legislative, practicile administrative și jurisprudența citată. Pentru a asigura rigoarea juridică, sistemul permite utilizatorilor autentificați să raporteze orice incongruință detectată între rezumatul generat de AI și textul original, menținând astfel un mecanism de control uman esențial.

Strategia MEF pentru digitalizarea completă până în 2027

Implementarea SententIA face parte dintr-un plan mai larg de modernizare. Ministerul Economiei și Finanțelor a stabilit ca anul 2027 să fie momentul decisiv pentru finalizarea revoluției informatice a justiției fiscale. Această direcție este susținută de prioritățile politice semnate de ministrul Giancarlo Giorgetti, care vizează consolidarea procesului telematic prin intermediul platformei Sigit (Sistema Informativo della Giustizia Tributaria).

Obiectivul este ca platforma Sigit să devină mai accesibilă și mai eficientă, respectând în același timp reglementările stricte privind protecția datelor cu caracter personal și securitatea cibernetică. Strategia nu vizează doar software-ul, ci și capitalul uman, prevăzând noi angajări de magistrați și o raționalizare a oficiilor pentru a susține fluxul de lucru digitalizat. Se urmărește astfel o ofertă de servicii digitale îmbunătățită nu doar pentru judecători, ci și pentru personalul administrativ și părțile implicate în procesele fiscale.

Reglementarea utilizării AI în instanțe

Spre deosebire de alte jurisdicții unde utilizarea AI în justiție este încă subiect de dezbatere etică sau experimentală, justiția fiscală italiană a adoptat o abordare proactivă. În martie, plenul Consiliului de Președință al Justiției Fiscale, condus de Carolina Lussana, a aprobat linii guida specifice pentru utilizarea inteligenței artificiale. Aceasta a transformat justiția fiscală în a doua jurisdicție din țară care reglementează oficial acest domeniu, după decizia din octombrie 2025 aplicabilă judecătorilor ordinari.

Aceste reglementări acoperă un spectru larg de aplicații practice care optimizează timpul de lucru al magistraților:

• Emiterea de măsuri jurisdicționale în format digital.
• Gestionarea proceselor-verbale de ședință în format electronic, cu posibilitatea semnării în masă.
• Organizarea ședințelor de judecată la distanță prin platforma Teams.
• Accesul optimizat la bazele de date juridice pentru judecători și avocați.

Căutarea prin limbaj natural: un nou standard de accesibilitate

Pe lângă generarea de rezumate, Departamentul Justiției Fiscale a introdus un serviciu experimental de căutare bazat pe limbajul natural. Această funcționalitate permite utilizatorilor să interogheze baza de date folosind întrebări formulate în limbaj curent, în loc de cuvinte cheie rigide sau coduri de legi. Această evoluție, detaliată în publicațiile de specialitate precum Italiaoggi, democratizează accesul la informația juridică și reduce barierele tehnice pentru cei care nu sunt experți în sintaxa specifică a bazelor de date juridice.

Sistemul SententIA reprezintă o convergență între nevoia de rapiditate a administrației publice și rigoarea necesară actului judiciar, oferind un model de implementare a AI în sectorul public.

Eficiența procesului telematic și impactul asupra stakeholderilor

Modernizarea nu este doar o chestiune de prestigiu tehnologic, ci are un impact direct asupra costurilor de business. Un proces fiscal care se desfășoară complet telematic, cu documente digitale și rezumate generate de AI, reduce timpul de așteptare pentru sentințe și costurile de consultanță juridică. Potențarea bazei de date a jurisprudenței permite actorilor procesuali să analizeze mai rapid evoluția interpretărilor legale, oferind o mai mare predictibilitate în litigiile fiscale.

Această infrastructură este rezultatul unui parcurs de reformă inițiat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), demonstrând cum fondurile europene pot fi utilizate pentru a transforma sisteme arhaice în ecosisteme digitale performante. Detaliile privind aceste implementări sunt disponibile și prin canalele oficiale de comunicare ale Giustizia Tributaria.

Ce înseamnă acest model pentru întreprinderile din România

Pentru antreprenorii și companiile din România, exemplul italian oferă o perspectivă asupra direcției în care se îndromă digitalizarea justiției în Uniunea Europeană. România se află într-un moment critic de absorbție a fondurilor PNRR, unde digitalizarea administrației publice și a sistemului judiciar este o prioritate strategică. Implementarea unor instrumente similare cu SententIA ar putea rezolva una dintre cele mai mari probleme ale mediului de afaceri local: durata excesivă a litigiilor fiscale și imprevizibilitatea unor decizii judiciare.

În contextul intrării în vigoare a AI Act, reglementarea europeană a inteligenței artificiale, România trebuie să creeze cadre legislative care să permită utilizarea AI în justiție, dar care să garanteze transparența și controlul uman. Pentru companiile române, acest lucru ar însemna o reducere a riscurilor fiscale prin accesul la o jurisprudență clară și sintetizată. Digitalizarea nu înseamnă doar înlocuirea hârtiei cu PDF-uri, ci utilizarea AI pentru a extrage valoare din datele existente, transformând justiția dintr-un centru de cost și timp într-un serviciu eficient care susține creșterea economică.

Întrebări frecvente

---

Surse: Italiaoggi, Giustizia-tributaria, Dgt ·