Află cum Designtech AI Adoption Summit din Milano redefinește competitivitatea în modă și design prin AI și ce înseamnă acest trend pentru firmele din România.

Trecerea de la curiozitatea tehnologică la implementarea industrială reprezintă pragul critic pe care îl traversează în prezent marile economii europene. În acest context, Milano, centrul creativ al Italiei, găzduiește Designtech AI Adoption Summit, un eveniment executive conceput special pentru a scoate inteligența artificială din sfera teoretică și a o introduce direct în fluxurile de lucru ale companiilor de modă, design și producție.

Spre deosebire de conferințele generaliste de tehnologie, acest summit, organizat de Designtech în colaborare cu Gellify și Callimacus, se adresează unui grup restrâns de aproximativ 60 de decidenți: CEO, executivi C-level și lideri de inovare. Obiectivul este clar: transformarea AI într-un instrument de competitivitate durabilă pentru ecosistemul Made in Italy, un model care poate servi drept referință și pentru alte piețe europene cu tradiții manufacturiere, inclusiv cea din România.

Dincolo de experimente: strategia adoptării concrete

Discuțiile de la CoFactory, spațiul care găzduiește summitul, subliniază o schimbare fundamentală de perspectivă. Provocarea actuală nu mai constă în înțelegerea potențialului AI, ci în capacitatea organizațională de a adopta aceste instrumente în mod responsabil și strategic. Această tranziție nu este privită ca o simplă actualizare software, ci ca o transformare profundă a leadershipului, a guvernanței și a modului în care companiile colaborează cu startup-urile și instituțiile publice.

Intervențiile experților, precum cea a lui Francesco Ferri, CEO Gellify, și a lui Andrea Cinelli, fondator al FoolFarm și Fasteer Ai, pun accent pe noi frontiere și scenarii în care AI nu mai este un accesoriu, ci motorul dezvoltării produselor. Această abordare strategică vizează eliminarea fragmentării implementărilor AI, promovând în schimb o viziune integrată pe întreaga filieră a producției.

Impactul AI în moda și designul contemporan

Sectoarele creative sunt printre cele mai expuse, dar și cele mai beneficiate de integrarea inteligenței artificiale. În cadrul panelurilor dedicate, lideri din cadrul Confindustria Moda și reprezentanți ai unor branduri precum LiuJo sau Pal Zileri analizează cum AI redefinește competitivitatea. Nu este vorba doar despre generarea de imagini, ci despre optimizarea lanțurilor de aprovizionare, personalizarea produselor și reducerea timpilor de design.

Un exemplu concret de succes prezentat în cadrul summitului este colaborarea dintre Callimacus și brandul Brunello Cucinelli, unde AI a fost utilizat pentru a abilita un nou sistem de e-commerce AI-driven. Această implementare demonstrează cum tehnologia poate îmbunătăți experiența clientului fără a compromite valorile de lux și artizanat specifice brandului.

Physical AI și digitalizarea produselor

O secțiune esențială a programului este dedicată conceptului de Physical AI, unde robotica inteligentă întâlnește aplicațiile industriale concrete. Discuțiile cu experți de la ABB Robotics și AuraSensae explorează modul în care AI părăsește ecranul computerului pentru a optimiza procesele fizice de producție, crescând precizia și eficiența în fabrici.

Paralel cu robotica, digitalizarea produsului devine o condiție prealabilă. Federico Crociani, CEO R3PLICA, subliniază faptul că, pentru ca o companie să intre în era AI, trebuie mai întâi să își digitalizeze activele și produsele. Fără date structurate și modele digitale precise, implementarea AI rămâne superficială și incapabilă să genereze valoare reală în procesul de producție.

Guvernanța și regulile jocului tehnologic

Implementarea rapidă a AI aduce cu sine riscuri legate de etică, proprietate intelectuală și conformitate legală. De aceea, summitul include o analiză riguroasă a regulilor de guvernanță, condusă de Carmelo Fontana, președintele Asociației pentru Reglementarea Inteligenței Artificiale. Într-un context european, unde reglementările devin tot mai stricte, capacitatea unei firme de a naviga între inovație și conformitate devine un avantaj competitiv în sine.

Adoptarea AI nu este o problemă pur tehnologică, ci o transformare care investește leadershipul, organizarea și noi forme de colaborare între companii și instituții.

Competențele umane în era automatizării

O temă recurentă în cadrul ecosistemului de inovare din Milano, vizibilă și în cercetările prezentate de Assolombarda, este deficitul de competențe. Reorganizarea rolurilor în cadrul companiilor este inevitabilă. Nu mai este suficient ca echipele IT să gestioneze AI; este necesar ca managerii de produs, designerii și directorii financiari să posede competențe de bază în utilizarea instrumentelor de inteligență artificială pentru a putea lua decizii informate.

Acest fenomen creează o presiune imensă pe departamentele de HR, care trebuie să identifice noi profiluri profesionale capabile să facă puntea între creativitatea umană și eficiența algoritmilor. Summitul de la Milano evidențiază faptul că succesul AI depinde mai mult de oamenii care o utilizează decât de complexitatea codului în sine.

Ce înseamnă aceste tendințe pentru întreprinderile din România

Pentru antreprenorii și managerii români, modelul de adoptare prezentat la Designtech AI Adoption Summit oferă lecții valoroase, în special pentru sectoarele de textile, mobilă și producție industrială, unde România are o bază solidă. În primul rând, implementarea AI trebuie să fie aliniată cu cadrul legislativ european, în special cu AI Act, pentru a evita riscurile juridice și a asigura o transparență totală în utilizarea datelor.

În al doilea rând, digitalizarea accelerată a întreprinderilor romene poate fi susținută prin fondurile din PNRR. Există o oportunitate majoră de a folosi aceste resurse nu doar pentru achiziția de echipamente, ci pentru crearea unei infrastructuri de date care să permită ulterior adoptarea AI. Fără o digitalizare a produsului, similară cu cea propusă de experții din Milano, companiile locale riscă să rămână doar consumatori de instrumente AI generice, în loc să creeze soluții proprietare care să le diferenieze pe piața globală.

În final, provocarea României rămâne cea a capitalului uman. Trecerea de la un model de outsourcing de servicii IT la unul de implementare strategică de AI în industrie necesită o recalibrare a competențelor. Întreprinderile care vor reuși să integreze AI în procesele de design și producție, transformând leadershipul din unul administrativ în unul tehnologic, vor fi cele care vor conduce digitalizarea economică a țării în următorii ani.

Întrebări frecvente

---

Surse: News, Anopenroom, Eventbrite ·