Un studiu Adecco dezvăluie un decalaj alarmant între dorința angajaților de a adopta AI și pregătirea managerilor. Analizăm impactul pentru businessul european.

Implementarea inteligenței artificiale în mediul corporativ a încetat să mai fie o chestiune de opțiune și a devenit una de supraviețuire economică. Totuși, datele recente sugerează că, în timp ce tehnologia avansează exponențial, capacitatea de leadership de a gestiona această tranziție rămâne blocată în modelele de management tradiționale. Un raport recent publicat de The Adecco Group, intitulat The human premium: Leadership beyond the algorithm, scoate în lumină o discrepanță structurală între cei care execută munca și cei care iau deciziile strategice.

O leadership confuz în fața algoritmilor

Studiul, realizat între decembrie 2025 și ianuarie 2026 pe un eșantion de 2.000 de executivi C-suite din 13 țări, relevă o realitate îngrijorătoare pentru anumite piețe europene. În Italia, de exemplu, doar 12% dintre manageri se declară pregătiți să gestioneze adaptarea la AI. Această cifră plasează țara pe ultimul loc în ceea ce privește încrederea liderilor în propriile competențe de adaptare, evidențiind un deficit de pregătire care poate deveni un blocaj major pentru productivitate.

Problema nu rezidă în lipsa interesului, ci în incapacitatea de a traduce entuziasmul tehnologic în planuri operaționale concrete. În timp ce companiile globale investesc masiv, o parte din leadership-ul european adoptă ceea ce experții de la Adecco numesc un abordare defensivă. În loc să vadă AI ca pe un catalizator de creștere, mulți manageri tind să perceapă tehnologia ca pe o amenințare sau ca pe un instrument complex pe care nu știu cum să îl integreze în fluxurile de lucru actuale.

Decalajul dintre viziunea globală și cea locală

Unul dintre cele mai punctuale indicatori ai acestei stagnări este percepția asupra agenților inteligenți — sisteme capabile să execute sarcini în autonomie, nu doar să genereze text sau imagini. La nivel global, 45% dintre liderii chestionați anticipează integrarea acestor agenți în procesele de lucru în următoarele 12 luni. În contrast, doar 25% dintre managerii italieni prevăd acest scenariu, o diferență de 20 de puncte procentuale care indică o subestimare periculoasă a vitezei de evoluție a pieței.

Această miopie strategică este dublată de o lipsă de încredere în capacitatea organizației de a deveni future-proof. Doar 22% dintre toți managerii din eșantionul global cred că firmele lor pregătesc eficient angajații pentru transformarea tehnologică. În cazul Italiei, acest procent scade dramatic la 12%, sugerând că majoritatea companiilor navighează prin revoluția AI fără o busolă clară de formare profesională.

Angajații sunt gata, dar liderii tac

Poate cel mai surprinzător aspect al raportului este contrastul dintre atitudinea forței de muncă și cea a managementului. Există o disponibilitate remarcabilă de adaptare din partea angajaților: 79% dintre lucrătorii italieni sunt gata să colaboreze cu AI și să își modifice modul de lucru. Această deschidere reprezintă un capital uman imens, care însă rămâne neexploatat din cauza unei comunicări deficiente.

Doar 24% dintre liderii de business au o strategie clară pentru a comunica oportunitățile aduse de AI angajaților lor, mult sub media de 36% înregistrată la nivel global.

Această incapacitate de a comunica transformarea creează un vid informațional. Angajații sunt dornici de progres, dar nu primesc direcții clare, în timp ce managerii sunt copleșiți de complexitatea tehnologică. Rezultatul este o implementare fragmentată, unde AI este folosit sporadic, la nivel individual, fără a produce un impact sistemic asupra eficienței companiei. Mai multe detalii despre acest fenomen pot fi analizate pe Monetaweb, unde se discută riscurile legate de competențele insuficiente.

Riscurile unei strategii bazate pe intuiție

Când o companie nu are o strategie de transformare, adoptarea AI devine reactivă. Managerii care nu se simt pregătiți tind să implementeze instrumente doar pentru a nu părea în urmă, fără a analiza cum aceste tehnologii pot optimiza procesele de business. Această abordare duce adesea la investiții irosite în software-uri care nu sunt integrate corect sau care sunt respinse de angajați din cauza lipsei de instruire.

Pentru a evita acest scenariu, organizațiile trebuie să treacă de la faza de curiozitate la cea de guvernanță. Aceasta implică nu doar achiziția de licențe de software, ci crearea unui cadru de competențe. Fără o viziune strategică, riscul este ca AI să devină un simplu gadget de birou, în loc să fie motorul unei noi ere de productivitate. Analizele publicate de Il Sole 24 Ore subliniază faptul că acest deficit de pregătire poziționează anumite economii europene într-o zonă de vulnerabilitate competitivă.

Competențele umane ca diferențiator strategic

Titlul raportului, The human premium, sugerează că valoarea adăugată în era AI nu va fi tehnologia în sine, ci capacitatea umană de a o dirija. Liderii care vor reuși nu vor fi cei care cunosc cel mai bine codul, ci cei care pot orchestra simbioza dintre inteligența artificială și creativitatea umană. Totuși, pentru a atinge acest nivel, este necesară o schimbare de paradigmă în educația managerială.

Managementul modern trebuie să evolueze de la controlul proceselor la facilitarea adaptării. În loc să se concentreze pe protejarea status quo-ului, liderii trebuie să devină arhitecți ai unei culturi organizaționale în care învățarea continuă este norma. În absența acestui salt, decalajul dintre potențialul tehnologic și execuția managerială va continua să crească, lăsând în urmă companiile care consideră că AI este doar o problemă de IT și nu una de strategie de business.

Impactul și perspectivele pentru ecosistemul din România

Deși datele raportului Adecco se concentrează pe un eșantion global cu accent pe anumite piețe europene, oglinda în care se privește businessul românesc este surprinzător de similară. România are un avantaj competitiv istoric în zona de IT și software, însă există un risc real ca acest lucru să creeze o falsă senzație de siguranță. Faptul că avem programatori excelenți nu înseamnă automat că managerii din IMM-uri sau din corporațiile tradiționale sunt pregătiți să conducă o transformare AI.

În contextul actual, trei piloni definesc traiectoria digitalizării romene. În primul rând, AI Act, reglementarea europeană, impune un cadru de etică și transparență care va obliga companiile române să nu mai implementeze AI în mod haotic, ci să adopte o guvernanță strictă a datelor. În al doilea rând, fondurile din PNRR reprezintă o oportunitate critică pentru digitalizare. Totuși, există pericolul ca aceste fonduri să fie direcționate către achiziția de hardware sau software, ignorând investiția în capitalul uman — exact acea lacună de competențe manageriale semnalată în studiul Adecco.

Pentru antreprenorii din România, lecția este clară: digitalizarea nu înseamnă doar a avea un instrument de AI, ci a avea o echipă care știe să îl utilizeze strategic. Dacă liderii romeni vor evita capcana de a rămâne în urma mediei globale, trebuie să prioritizeze reskilling-ul managerial. Transformarea digitală a IMM-urilor române depinde mai puțin de disponibilitatea tehnologiei și mai mult de capacitatea managerilor de a comunica o viziune clară către angajați, transformând teama de automatizare în entuziasm pentru eficientizare.

Întrebări frecvente

---

Surse: Monetaweb, Ilsole24ore, Ictbusiness ·