Raportul PISA 2025: Paradoxul educației spaniole între AI și declin

Ultimul raport PISA 2025 publicat de OCDE trimite un semnal alarmant asupra stării educației în Spania, relevând o criză de competențe fără precedent. Pentru prima dată since participarea țării la acest program de evaluare în anul 2000, se înregistrează o regresie simultană în toate cele trei domenii fundamentale: lectura, matematica și științele. Datele indică faptul că nu este vorba despre o fluctuație temporară, ci despre un proces de deteriorare constantă care a început în mod vizibil încă din 2015.

Prăbușirea competențelor fundamentale

Cifrele sunt reci și dureroase pentru sistemul educațional spaniol. Elevii de 15 ani au obținut 451 de puncte la lectură, 457 la matematică și 477 la științe. Dacă privim retrospectiv, pierderea este masivă: din 2015 până în 2025, Spania a pierdut 45 de puncte la lectură și aproximativ 30 de puncte la matematică. Mai îngrijorător este faptul că scorul actual la lectură este cu zece puncte sub minimul istoric anterior, stabilit în 2006.

Această scădere nu este uniformă, dar este generalizată. În timp ce regiuni precum Madrid, Castilla y León, Asturias și Cantabria reușesc să mențină note mai ridicate, media națională rămâne departe de standardele puterilor educaționale asiatice, precum Japonia sau Coreea de Sud. Euronews subliniază faptul că acest declin nu vizează o singură generație, ci este rezultatul unei acumulări de probleme sistemice pe parcursul ultimului deceniu.

Criza atenției și fenomenul lectorilor grăbiți

Un aspect critic identificat în raportul PISA 2025 este degradarea capacității de înțelegere a textelor. Doar 2% dintre elevii spanioli mai ating nivelurile cele mai înalte de competență în lectură. Apare un fenomen îngrijorător numit lectorii grăbiți: acei elevi care răspund rapid, dar acumulează erori semnificative din cauza lipsei de atenție. Procentul acestora a crescut de la 6,6% în 2018 la 11,4% în 2025.

Problema devine acută atunci când textul solicită o analiză profundă sau o atenție susținută dincolo de prima frază. Această incapacitate de a procesa informația complexă creează un efect de domino, afectând direct performanțele la matematică și științe, deoarece nicio materie nu poate fi abordată eficient fără o bază solidă de comprehensiune textuală.

Adopția AI: Pionieri tehnologici în școli

În contrast cu rezultatele academice, Spania se dovedește a fi un laborator de adopție rapidă pentru noile tehnologii. Elevii spanioli utilizează instrumentele de Inteligență Artificială pentru a-și face temele și pentru a studia cu o frecvență mult mai mare, săptămânal sau chiar zilnic, comparativ cu colegii lor din Uniunea Europeană sau din restul țărilor OCDE.

Totuși, această agilitate a elevilor nu este susținută de infrastructura școlară. Directorii de centre educaționale recunosc că resursele digitale și pregătirea cadrelor didactice rămân sub media internațională. Există deci o discrepanță majoră între modul în care tinerii consumă tehnologia în mod autonom și modul în care școala integrează aceste instrumente în procesul de învățare formal.

Echitatea ca punct forte al sistemului

Nu toate știrile sunt negative. Spania continuă să exceleze în ceea ce privește echitatea educațională. Diferențele de performanță dintre elevii proveniți din medii economice favorizate și cei din medii defavorizate, sau între elevii nativi și cei migranți, sunt mai mici decât media europeană și cea a OCDE. Acest lucru sugerează că sistemul spaniol reușește să ofere un acces relativ egal la educație, chiar dacă calitatea rezultatelor finale scade pentru toată lumea.

Sistemul spaniol se distinge printr-un climat școlar pozitiv, unde elevii se simt integrați și protejați, înregistrand unele dintre cele mai mici rate de bullying la nivel internațional.

Deficitele structurale și rolul familiei

În ciuda atmosferei prietenoase, există probleme structurale care frânează progresul. Spania menține o rată de repetare a anului școlar considerabil de mai mare decât media internațională, în special în instituțiile publice. De asemenea, absenteeismul — lipsa de la cursuri pentru o zi întreagă — este mai frecvent decât în alte țări membre OCDE.

Un alt factor relevant este scăderea sprijinului perceput din partea familiei. Comparativ cu etapele anterioare, elevii raportează un suport mai redus acasă în procesul de învățare, ceea ce poate contribui la scăderea motivației și a performanței academice generale.

Impactul pentru ecosistemul de business din România

Deși datele provin din Spania, paradoxul PISA 2025 — performanțe academice în scădere compensate de o adopție agresivă a AI — este o lecție relevantă pentru antreprenorii și managerii din România. Într-o economie care mizează masiv pe sectorul IT și pe digitalizarea forței de muncă, riscul de a avea o generație de specialiști care stăpânește instrumentul (AI), dar nu și fundamentele (gândirea critică, lectura analitică, matematica), este real.

Pentru companiile romene, acest scenariu subliniază importanța investițiilor în upskilling și reskilling. În contextul implementării AI Act la nivel european, doanhamile nu mai pot delega complet formarea competențelor digitale sistemului de învățământ public. Digitalizarea accelerată prin PNRR trebuie să meargă mână în mână cu programe de alfabetizare digitală profundă, nu doar cu achiziția de hardware.

Impresariile locale trebuie să fie conștiente că eficiența AI depinde de capacitatea utilizatorului de a valida rezultatele. Dacă, așa cum se întâmplă în Spania, capacitatea de analiză a textelor scade, riscul de a accepta halucinații ale AI ca adevăruri absolute crește. Astfel, formarea internă a angajaților în spirit critic devine un avantaj competitiv strategic pentru orice firmă românească care dorește să integreze inteligența artificială în fluxurile de business fără a compromite calitatea.

Întrebări frecvente

Surse: Stecyl, Es, Elperiodico ·