Analizăm impactul investițiilor în tehnologii avansate asupra PIB-ului și productivității, pornind de la datele studiului Teha-Amazon despre deficitul digital.

Capacitatea unei economii de a scala investițiile în tehnologii de ultimă generație nu mai este doar o opțiune de modernizare, ci o condiție esențială pentru supraviețuirea competitivității pe termen lung. Un studiu recent intitulat 'Sbloccare il futuro: investimenti high-tech per la competitività italiana', realizat de Teha în colaborare cu Amazon și AWS, oferă o perspectivă alarmantă asupra modului în care barierele structurale pot frâna potențialul unei națiuni cu active industriale și științifice solide.

Prezentată la Forumul TEHA de la Villa d'Este, cercetarea dezvoltată cu sprijinul expertului Alec Ross evidențiază o decalare periculoasă între potențialul teoretic și realitatea economică. Datele arată că investițiile în sectoarele cu intensitate tehnologică ridicată, raportate la PIB, sunt cu 32% mai scăzute în Italia față de media europeană, cifrele fiind de 1,3% pentru Italia contra 1,9% pentru Uniunea Europeană. Această diferență nu este doar o statistică, ci se traduce printr-o pierdere directă de peste un punct de PIB, cauzată în principal de birocrație, reglementări rigide și o lipsă cronică de competențe specializate.

De ce intensitatea digitală rămâne scăzută

Analiza relevă faptul că doar 7,9% din companiile italiene prezintă un nivel de intensitate digitală foarte ridicat, în timp ce media europeană se situează la 10,1%. Această discrepanță indică o dificultate în adoptarea și scalarea tehnologiilor avansate, precum cloud computing, inteligența artificială, cybersecurity și automatizarea proceselor. Pentru un antreprenor, lipsa acestor infrastructuri înseamnă o incapacitate de a optimiza costurile și de a accesa piețe globale.

Un aspect critic identificat în studiul Teha-Amazon este impactul direct al sistemului energetic. În 2024, o proporție masivă de 74% din energia disponibilă provenea din surse externe, ceea ce fragilizează stabilitatea necesară centrelor de date și infrastructurilor de AI, care consumă cantități enorme de energie și necesită costuri predictibile pentru a fi rentabile.

Impactul AI asupra productivității muncii

Tehnologia nu este doar un instrument de suport, ci un motor de creștere economică măsurabilă. Studiul subliniază că implementarea inteligenței artificiale este asociată cu o creștere a productivității muncii de aproximativ 4%. Mai mult, datele din zona OCSE între 2006 și 2016 demonstrează că sectoarele cu intensitate digitală ridicată au generat aproximativ 40% din noile locuri de muncă, confirmând faptul că digitalizarea nu elimină munca, ci o transformă și o extinde.

Atragerea investițiilor high-tech permite companiilor, în special IMM-urilor și startup-urilor, să acceseze tehnologii și servicii avansate fără a fi obligate să suporte singure investiții inițiale masive.

Această democratizare a accesului la tehnologie prin intermediul furnizorilor de cloud și servicii gestionate este singura cale prin care micile afaceri pot concura cu giganții industriei, eliminând bariera financiară a infrastructurii hardware proprietare.

Fractura digitală între marile firme și IMM-uri

Dacă privim structura întreprinderilor, observăm o polarizare accentuată a capacităților tehnologice. În 2025, disparitatea este evidentă în modul în care tehnologia este integrată în fluxurile de lucru:

• Marile întreprinderi: 82% prezintă o intensitate digitală înaltă sau foarte înaltă.
• Întreprinderile medii: 61% au adoptat niveluri ridicate de digitalizare.
• Întreprinderile mici: Doar 34% reușesc să mențină o intensitate digitală ridicată.

Această ierarhie creează un risc sistemic, deoarece IMM-urile, care reprezintă coloana vertebrală a economiei, rămân în urmă, limitându-și capacitatea de inovare. Fără un suport administrativ și reglementări care să faciliteze tranziția, micile afaceri riscă să devină irelevante în fața concurenței globale digitalizate.

Condițiile necesare pentru redresare

Pentru a colma acest decalaj, cercetarea propune trei piloni fundamentali. Primul este un sistem energetic competitiv și fiabil, fără acesta, orice încercare de a atrage data center-uri sau hub-uri de AI va eșua din cauza costurilor operaționale. Al doilea pilon reprezintă capacitatea administrativă și reglementară; birocrația excesivă acționează ca un taxă ascunsă asupra inovației, descurajând investitorii străini și antreprenorii locali.

Ultima condiție este disponibilitatea competențelor tehnice și științifice. Tehnologia în sine este inutilă fără capitalul uman capabil să o gestioneze și să o optimizeze. Lipsa de specialiști în AI, cloud și cybersecurity creează un gât de sticlă care limitează absorbția investițiilor, chiar și atunci când fondurile sunt disponibile. Detalii suplimentare despre aceste dinamici pot fi găsite în analizele publicate de Lamilano.

Ce înseamnă aceste date pentru România

Deși studiul se concentrează pe Italia, concluziile sunt extrem de relevante pentru ecosistemul de business din România. Avem o situație similară: un capital uman tehnic remarcabil, dar o infrastructură administrativă care adesea încetinește scalarea proiectelor high-tech. Pentru antreprenorii români, lecția principală este că digitalizarea nu înseamnă doar achiziția de software, ci integrarea strategică a AI și cloud pentru a crește productivitatea.

În contextul implementării AI Act la nivel european, companiile romene trebuie să se asigure că adoptă tehnologii conforme, evitând riscurile legale care ar putea bloca accesul la finanțări. Mai mult, fondurile din PNRR reprezintă o oportunitate critică pentru a evita capcana în care a căzut Italia: investițiile nu trebuie să meargă doar către hardware, ci către crearea unui ecosistem de competențe și către eficientizarea energiei.

Digitalizarea IMM-urilor românești rămâne cea mai mare provocare. Dacă nu reușim să ridicăm procentul de intensitate digitală în rândul micilor firme, riscăm să perpetuăm o economie a două viteze, unde doar câteva companii mari profită de AI, în timp ce restul sectorului privat rămâne blocat în procese analogice. Prioritatea trebuie să fie accesibilitatea la infrastructura de cloud și formarea continuă a angajaților pentru a transforma potențialul tehnic în creștere reală a PIB-ului.

Întrebări frecvente

---

Surse: Lagazzettadelmezzogiorno, Shmag, Lamilano ·