Primăria din Treviso introduce reguli stricte privind AI pentru a preveni scurgerile de date. Ce înseamnă acest precedent pentru digitalizarea din România?

Adoptarea accelerată a inteligenței artificiale generative a creat un paradox în cadrul organizațiilor moderne: în timp ce eficiența crește, riscurile de securitate devin imprevizibile. Un caz recent din Italia, concretizat prin decizia primăriei din Treviso, scoate în lumină tensiunea dintre dorința de digitalizare și necesitatea imperativă de a proteja datele confidențiale. Administrația orașului a devenit una dintre primele din Italia care a implementat un regulament riguros și un cod etic pentru disciplinarea utilizării instrumentelor de AI.

Pericolul invizibil numit Shadow AI

Nucleul problemei identificate de autoritățile din Treviso nu este tehnologia în sine, ci fenomenul cunoscut sub numele de '. Acesta reprezintă tendința angajaților de a utiliza, în mod autonom și neautorizat, software-uri gratuite de pe web pentru a accelera procesarea documentelor sau redactarea rapoartelor. Deși pare a fi o optimizare inofensivă a timpului de lucru, această practică transformă serverele publice în surse de date pentru antrenarea modelelor lingvistice globale.

Alessandro Manera, viceprimarul și consilierul pentru Digitalizare, a explicat faptul că până în acest moment lipsea un set de instrucțiuni clare pentru o mașinărie deja pusă în funcțiune. Atunci când un funcționar interoghează un sistem cu acces liber, informațiile furnizate sunt procesate și reutilizate de platformă. Dacă aceste date vizează cetățenii, se produce o încălcare gravă a normelor de confidențialitate. Din acest motiv, primăria a impus o interdicție totală asupra platformelor neomologate, permițând operarea doar cu sisteme plătite, care oferă garanții superioare de securitate.

Riscul halucinațiilor în actele administrative

Pe lângă securitatea datelor, o altă preocupare majoră a administrației din Treviso este acuratețea informațiilor. Utilizatorii de chatbot-uri gratuite sunt familiarizați cu conceptul de ', acele momente în care AI-ul generează răspunsuri false, dar prezentate cu o încredere deplină. Într-un context administrativ, unde emiterea unui aviz sau a unei decizii are efecte juridice directe asupra cetățenilor și a companiilor, o eroare generată de AI poate compromite întreaga legalitate a unui serviciu public.

Regulamentul adoptat pe 1 septembrie 2026 stipulează clar că instrumentelor automate le este interzis să producă efecte juridice autonome. Intervenția umană rămâne pilonul central, asigurând supervisionarea fiecărui rezultat generat de algoritm. Această abordare caută să elimine riscul ca o eroare tehnică să se transforme într-o problemă legală pentru municipalitate.

Cum funcționează noua arhitectură de control

Pentru a nu bloca complet inovația, primăria nu a renunțat la experimentare, ci a mutat aceasta într-un mediu controlat. A fost creată o ', un spațiu digital separat unde personalul poate testa capacitățile inteligenței artificiale folosind date fictive sau anonimizate. Astfel, se desenează o linie clară între utilizarea individuală, riscantă, și experimentarea instituțională, monitorizată.

Toleranță zero pentru utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale, dar uși deschise către o tranziție digitală transparentă și riguroasă.

Principiile europene aplicate la nivel local

Decizia din Treviso nu este un act izolat, ci o aplicare practică a directivelor europene privind gestionarea AI. Documentul adoptat de giuntă integrează patru piloni fundamentali care ar trebui să ghideze orice organizație modernă: transparența, securitatea, supravegherea umană și protecția datelor. Regulamentul din Treviso vizează nu doar ChatGPT, ci întregul spectru de asistenți virtuali și platforme de analiză a datelor care pot procesa informații sensibile.

Este important de menționat o confuzie apărută în unele interpretări media: măsura nu vizează direct școlile, ci personalul municipal și sistemele folosite de administrație. Totuși, precedentul creat trimite un semnal puternic către toate instituțiile publice despre modul în care trebuie gestionată interfața dintre birocrație și tehnologie generativă.

Impactul asupra fluxurilor de lucru în sectorul public

Implementarea unui cod etic obligă funcționarii să își reevalueze modul de interacțiune cu tehnologia. Nu mai este permisă simpla copiere a unui text generat de AI în documentele oficiale fără o verificare riguroasă. Această schimbare forțează o revenire la gândirea critică, transformând AI-ul dintr-un înlocuitor al muncii intelectuale într-un instrument de suport care necesită validare constantă.

Pentru companiile care colaborează cu administrația publică, acest lucru înseamnă că standardele de securitate vor deveni mai stricte. Orice soluție software propusă pentru sectorul public va trebui să demonstreze că nu utilizează datele introduse pentru antrenarea unor modele publice, respectând astfel normele de confidențialitate impuse de noile reguli de guvernare.

Ce înseamnă acest precedent pentru România

Pentru antreprenorii și administratorii români, cazul din Treviso este un avertisment timely. România se află într-un proces intens de digitalizare, accelerat de fondurile PNRR, însă implementarea tehnică depășește adesea cadrul normativ. În contextul în care AI Act-ul european devine obligatoriu, companiile locale trebuie să realizeze că utilizarea gratuită a instrumentelor de AI în cadrul departamentelor de HR, juridic sau financiar reprezintă o vulnerabilitate majoră.

Digitalizarea românească nu poate însemna doar achiziția de software, ci necesită crearea unor protocoale interne de utilizare. Pentru o firmă română care gestionează date de clienți sau secrete comerciale, riscul de a alimenta involuntar un model de limbaj public este real. Adoptarea unor strategii similare cu cea din Treviso — interzicerea Shadow AI și crearea de medii de testare izolate — ar putea preveni sancțiuni severe legate de GDPR și ar putea accelera maturitatea digitală a IMM-urilor.

În concluzie, tranziția către o economie bazată pe AI în România trebuie să fie ghidată de responsabilitate. Nu este vorba despre a bloca progresul, ci despre a construi o infrastructură unde eficiența algoritmilor nu se facă în detrimentul securității datelor și al certitudinii juridice.

Întrebări frecvente

---

Surse: Corrieredelveneto, Webmasterpoint, Pressreader ·