Spania propune un consorțiu cu investiții de 4-5 miliarde euro și 100.000 de GPU-uri pentru o gigafabrică de AI, un pas critic pentru suveranitatea digitală a UE.

Uniunea Europeană a intrat oficial în cursa pentru suveranitatea computațională, încercând să reducă dependența de infrastructurile tehnologice din Statele Unite și China. În acest context, Spania a lansat o ofensivă strategică pentru a obține una dintre cele patru gigafactorii de inteligență artificială pe care Comisia Europeană intenționează să le implementeze în diverse state membre. Nu este vorba doar despre un centru de date extins, ci despre o infrastructură industrială de masă capabilă să antreneze modele de limbaj de ultimă generație și să ofere putere de calcul pentru mii de companii.

O candidatură strategică între Madrid și Catalonia

Guvernul spaniol, prin intermediul ministrului pentru Transformarea Digitală și Funcția Publică, Óscar López, a anunțat o abordare neconvențională: o candidatură comună care reunește două locații strategice. Proiectul vizează stabilirea unor sedii în San Fernando de Henares, în regiunea Madrid, și în Móra la Nova, în provincia Tarragona. Această structură cu dublă locație este concepută pentru a oferi funcții complementare, transformând Spania într-un pol central de AI la nivelul UE.

Alegerea localității Móra la Nova nu este întâmplătoare. Aceasta se află într-un punct strategic, aproape de Factoría de IA, centrul național de experimentare, și de Barcelona Supercomputing Center (BSC-CNS), care este deja un nod european de referință în computația de înaltă performanță. Prin această sinergie, Spania mizează pe o integrare verticală între cercetarea academică, supercomputerele existente și noua capacitate industrială de producție de AI.

Investiții masive și parteneriate de top

Sumele implicate în acest proiect sunt colosale, reflectând ambiția de a crea o infrastructură capabilă să suporte cererile imense de procesare ale inteligenței artificiale generative. Estimările privind investiția public-privată variază între 4 și 5 miliarde de euro. Proiectul este propulsat de un consorțiu robust, condus de Telefónica, și susținut direct de Oficiul Economic al Președintelui și Ministerul Transformării Digitale.

Lista partenerilor confirmati demonstrează complexitatea tehnică a proiectului. Pe lângă Telefónica, în consorțiu se află giganți precum Nvidia, esențial pentru furnizarea de hardware, ACS, MasOrange, Submer și Multiverse Computing. De asemenea, participă Sociedad Española para la Transformación Tecnológica (SETT), cunoscută și sub numele de SEPI Digital. Guvernul spaniol negociază în prezent și intrarea unui partener investitor internațional major pentru a consolida viabilitatea financiară a proiectului.

Capacitatea tehnică a unei gigafactorii de AI

Pentru a înțelege dimensiunea acestor instalații, trebuie să privim specificațiile tehnice. Fiecare gigafabrică selectată de Comisia Europeană va fi echipată cu aproximativ 100.000 de unități de procesare grafică (GPU). Această densitate de putere de calcul este necesară pentru a permite dezvoltarea de modele de AI suverane, care să nu depindă de cloud-urile americane și care să respecte standardele europene de etică și confidențialitate a datelor.

În timpuri de divizare intenționată, acest tandem între Madrid și Tarragona urmărește să transforme Spania într-un campion imbatabil al AI în cadrul UE, a declarat ministrul Óscar López.

Finanțarea va fi facilitată prin programul InvestAI al Comisiei Europene, care oferă subvenții publice semnificative pentru proiectele care trec de selecția riguroasă. Calendarul este unul ambițios: Comisia Europeană va invita la propuneri definitive în luna decembrie, iar instalațiile selectate trebuie să devină operaționale între anii 2027 și 2028.

Miza suveranității tehnologice europene

Strategia UE de a ridica patru astfel de centre în state membre diferite răspunde unei nevoi critice de independență. În prezent, majoritatea modelelor de AI sunt antrenate pe infrastructuri proprietare din afara continentului, ceea ce creează riscuri legate de securitatea datelor și de controlul algoritmilor. Prin investiții de miliarde de euro, Europa încearcă să își creeze propriul ecosistem de hardware și software.

Acest model de gigafabrică nu servește doar intereselor statului care o găzduiește, ci creează un efect de revărsare pentru toate companiile din UE. Accesul la putere de calcul ieftină și performantă permite start-up-urilor și întreprinderilor mici și medii să dezvolte soluții de AI specializate fără a fi obligate să plătească taxe exorbitante de utilizare a cloud-ului extern.

Impactul strategic pentru companiile din România

Deși România nu este menționată ca candidat pentru aceste gigafactorii specifice, dinamica din Spania trimite un semnal clar către antreprenorii și decidenții din București. Pentru România, miza nu este neapărat construirea unei fabrici de GPU-uri, ci capacitatea de a consuma și de a integra aceste resurse europene în procesele de business locale.

În contextul implementării AI Act, prima reglementare cuprinzătoare a inteligenței artificiale la nivel mondial, firmele romene trebuie să își alinieze strategiile de digitalizare cu normele europene. Utilizarea unei infrastructuri suverane europene va fi un avantaj competitiv major pentru companiile care gestionează date sensibile sau care operează în sectoare strict reglementate, precum sănătatea sau finanțele.

Fondurile din PNRR reprezintă singura fereastră de oportunitate reală pentru ca întreprinderile romene să facă saltul tehnologic necesar. Digitalizarea nu mai înseamnă doar implementarea unui software de gestiune, ci adoptarea de instrumente de AI care pot fi antrenate pe date locale, folosind puterea de calcul a acestor viitoare centre europene. Dacă Spania își construiește musculatura hardware, România trebuie să își dezvolte musculatura de implementare și software, pentru a nu deveni un simplu consumator pasiv de tehnologie importată.

Pentru un antreprenor român, acest scenariu înseamnă că în 2027-2028 accesul la resurse de calcul de înaltă performanță ar putea deveni mult mai accesibil prin canalele UE. Provocarea rămâne însă lipsa de cadre specializate care să știe să utilizeze aceste resurse pentru a optimiza producția sau serviciile, transformând investiția în AI dintr-un cost într-un motor de creștere a profitabilității.

Sinteza investiției propuse de Spania

Proiectul spaniol se bazează pe următoarele piloni centrali:

• Buget: Între 4 și 5 miliarde de euro (investiție public-privată).
• Hardware: Aproximativ 100.000 de GPU-uri per instalație.
• Locații: San Fernando de Henares (Madrid) și Móra la Nova (Tarragona).
• Parteneri cheie: Telefónica, Nvidia, ACS, MasOrange, Submer, Multiverse Computing.
• Orizont temporal: Operaționalizare între 2027 și 2028.

În concluzie, cursa pentru gigafactoriile de AI este o luptă pentru putere economică și politică. Spania joacă o carte agresivă, combinând resursele publice cu expertiza unor giganți precum Nvidia. Pentru România, lecția este clară: suveranitatea digitală se construiește prin parteneriate strategice și o absorbție rapidă a fondurilor destinate inovației, înainte ca fereastra de oportunitate a acestui nou ciclu tehnologic să se închidă.

Întrebări frecvente

---

Surse: Expansion, Rtve, Eleconomista ·