Studiile relevă o scădere a încrederii în AI printre tinerii angajați. Află cum Gen Z navighează între dorința de leadership și riscul automatizării muncii.

Promisiunea era simplă și seducătoare: inteligența artificială ne va elibera de sarcinile repetitive, ne va oferi mai mult timp liber și va deveni scutul care ne protejează locurile de muncă. Milioane de profesioniști au adoptat aceste instrumente cu un entuziasm aproape religios. Totuși, realitatea din birouri a început să contradictionsze marketingul tehnologic. În loc de o simplificare a proceselor, o parte semnificativă a forței de muncă, în special cea mai tânără, începe să resimtă o frustrare profundă.

Paradoxul utilizării: mai multă experiență, mai puțină încredere

Datele recente oferă o perspectivă alarmantă asupra modului în care utilizatorii fideli de AI își schimbă percepția. Conform unui studiu realizat de consultanța Gallup în colaborare cu Bentley University, există o corelație inversă între utilizarea instrumentelor de AI și încrederea în acestea. Cu cât un angajat interacționează mai mult cu tehnologia, cu atât tinde să fie mai sceptic cu privire la beneficiile reale aduse în fluxul de lucru.

Această tendință este vizibilă în cifrele din Statele Unite, unde 39% dintre angajați consideră acum că inteligența artificială produce mai mult rău decât bine, o creștere față de 31% în anul precedent. Mai îngrijorător este faptul că doar 9% dintre lucrători percep un beneficiu real în activitățile lor zilnice, o scădere față de pragul de 12% înregistrat acum un an. Deși adopția este masivă — Federal Reserve estimează că 41% dintre angajații americani folosesc AI generativ, o creștere de 31% față de anul trecut — entuziasmul inițial a fost înlocuit de o formă de pragmatism deziluzit.

Generația Z și sentimentul de complicare a muncii

Cea mai mare lovitură pentru optimiștii tehnologici vine de la segmentul care ar fi trebuit să fie motorul acestei revoluții: Generația Z. Tinerii născuți între 1997 și 2012, nativi digitali prin definiție, sunt cei mai afectați de acest sentiment de dezamăgire. Aproape jumătate dintre ei, mai exact 47%, susțin că AI-ul nu le simplifică munca, ci o complică. Această cifră a crescut cu un punctaj de 11 puncte într-un singur an, semnalând o ruptură între promisiunea de eficiență și experiența practică.

De ce se întâmplă acest lucru? Frustrarea profesională apare atunci când instrumentul necesită mai mult timp pentru corectare și verificare decât ar fi durat execuția manuală a sarcinii. Pentru Gen Z, AI-ul a încetat să mai fie o magie care rezolvă probleme și a devenit o altă sarcină administrativă de gestionat.

Ambiții de leadership în era automatizării

În ciuda scepticismului față de instrumente, ambiția tinerilor de a conduce rămâne intactă, dar se transformă. Un sondaj realizat în rândul a peste 900 de stagiari de vară ai KPMG arată că 93% dintre aceștia își doresc să ajungă în conducerea executivă sau în poziții de top management. Pentru ei, dezvoltarea carierei a devenit prioritatea numărul unu, depășind chiar salariul sau echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Interesant este faptul că acești tineri sunt conștienți de riscul pe care îl reprezintă dependența totală de tehnologie. Există o recunoaștere colectivă a faptului că, dacă un angajat se bazează exclusiv pe AI pentru procesele de gândire încă de la începutul carierei, acesta nu își va putea dezvolta instinctele profesionale. Acești viitori lideri încearcă să protejeze munca efectivă și exercițiile practice, considerând că abilitățile umane reale sunt singurele care îi vor face cu adevărat valoroși pentru companii pe termen lung.

Tensiuni psihologice și absenteismul tinerilor

Presiunea de a performa într-un mediu hibrid, între așteptările ridicate ale angajatorilor și complexitatea noilor tehnologii, are ecouri și în sănătatea mentală. În România și în alte piețe europene, se observă o tendință a tinerilor de a se distanța de locul de muncă atunci când stresul devine copleșitor. Datele indică faptul că Generația Z este mult mai predispusă să își ia zile libere pe motiv de boală, chiar și atunci când starea de sănătate le-ar permite să muncească.

Aproape 80% dintre angajații sub 25 de ani au recunoscut că au luat cel puțin o zi de concediu medical în ultimul an fără a fi efectiv bolnavi, invocând adesea oboseala extremă.

Acest fenomen, corelat cu ceea ce cercetătorii de la University of Greenwich numesc criza sfertului de viață, sugerează că tinerii se confruntă cu o presiune economică și personală imensă. Oboseala nu este doar fizică, ci și cognitivă, alimentată de o piață a muncii care solicită o adaptare constantă la instrumente care, paradoxal, sunt percepute ca fiind contraproductive.

Competențele care vor face diferența

Într-un context în care AI-ul devine o commodity, valoarea angajatului se mută către zonele unde tehnologia eșuează. Liderii marilor companii subliniază că abilitățile care vor face diferența nu sunt cele tehnice de operare a unui prompt, ci capacitățile de gândire critică, empatia și instinctul strategic. Generația Z pare să fi înțeles acest lucru, încercând să echilibreze utilizarea AI-ului cu menținerea unei baze solide de competențe umane.

Pentru antreprenorii care gestionează echipe tinere, provocarea constă în a nu impune AI-ul ca pe o soluție universală, ci ca pe un suport. Forțarea utilizării tehnologiei acolo unde aceasta complică procesul duce inevitabil la scăderea moralului și la creșterea ratei de rotație a personalului.

Impactul asupra ecosistemului de business din România

Pentru companiile românești, aceste date globale și locale sunt un semnal de alarmă în ceea ce privește implementarea strategiilor de digitalizare. România se află într-un moment critic de tranziție, susținută de fondurile din PNRR, care vizează accelerarea transformării digitale a întregului sector economic. Totuși, există riscul ca digitalizarea să fie implementată doar la nivel de infrastructură, ignorând factorul uman.

Implementarea AI Act la nivel european impune ramme cadrul legal pentru utilizarea etică și transparentă a inteligenței artificiale. Pentru antreprenorii locali, acest lucru înseamnă că nu mai pot introduce instrumente de monitorizare sau automatizare fără o analiză riguroasă a impactului asupra angajaților. Dacă tinerii specialiști din România, care sunt adesea motorul de inovație în IT și servicii, încep să perceapă AI-ul ca pe o povară, eficiența investițiilor în digitalizare va scădea drastic.

Companiile care vor reuși să atragă și să păstreze talentele din Generația Z vor fi cele care vor integra AI-ul nu ca pe un înlocuitor al gândirii, ci ca pe un instrument de augmentare. În România, unde deficitul de forță de muncă calificată este acut, gestionarea corectă a relației dintre tineri și tehnologie nu mai este o opțiune de HR, ci o necesitate strategică de business pentru a evita burnout-ul și absenteismul.

Întrebări frecvente

---

Surse: Monterrassa, Xataka (2) ·