Analizăm raportul privind difuzarea AI generativ la nivel mondial. De la succesul ChatGPT la riscurile de excluziune digitală pentru țările în curs de dezvoltare.

Integrarea inteligenței artificiale generative în fluxurile de lucru zilnice a încetat să mai fie o previziune tehnologică pentru a deveni o realitate statistică. De la momentul lansării ChatGPT, această tehnologie s-a infiltrat în rutinele a aproximativ 500 de milioane de oameni din 209 de țări, creând ceea ce experții descriu ca o adevărată febră a aurului digital. Totuși, în spatele cifrelor impresionante de creștere, se ascunde o fragmentare profundă a modului în care această putere de calcul este distribuită și utilizată la nivel global.

O distribuție geografică extrem de fragmentată

Datele colectate de Institutul de Economie a AI, un centru de studii fondat de Microsoft, relevă o disparitate alarmantă în ceea ce privește penetrarea AI generativ în populația cu vârste între 15 și 64 de ani. Analiza, care a cuprins peste 140 de țări și teritorii în perioada ianuarie-martie, arată că nu toate economiile au accesul sau cultura necesară pentru a adopta aceste instrumente în același ritm.

La vârful clasmentului se află Emiratele Arabe Unite, unde 70,1% dintre populația analizată utilizează AI generativ, urmate îndeaproape de Singapore cu 63,4% și Norvegia cu 48,6%. În contrast, puteri economice precum Statele Unite ale Americii înregistrează o rată de 31,3%, în timp ce Japonia se află la 22,5% și China la 16,4%. Media globală de utilizare se situează la 17,8%, o cifră care subliniază faptul că majoritatea populației mondiale nu a integrat încă aceste instrumente în viața profesională sau personală.

Dominanța absolută a lui ChatGPT în ecosistem

Dacă privim spre instrumentele specifice, piața este marcată de o concentrare extremă. Conform datelor analizate de experți din cadrul Băncii Mondiale, ChatGPT nu este doar un lider, ci o forță dominantă care captează peste 82,5% din traficul total al celor mai utilizate 40 de instrumente de AI generativ. Aceasta se traduce în peste 2 miliarde de vizite globale și 500 de milioane de utilizatori activi lunar.

Viteza de adopție a acestui software a stabilit un record istoric pentru produsele de consum, atingând pragul de 100 de milioane de utilizatori în doar 64 de zile de la lansarea versiunii 3.5 în mai 2023. Deși există alternative locale puternice, precum Ernie Bot de la Baidu, care a depășit 200 de milioane de utilizatori în opt luni, hegemonia instrumentelor americane rămâne centrală în dinamica actuală a productivității digitale.

Obstacolele sistemice din Sudul Global

Decalajul dintre Nordul și Sudul Global nu este doar o chestiune de preferințe tehnologice, ci rezultatul unor limitări structurale severe. Raportul privind difuzarea AI evidențiază faptul că țările cu rate scăzute de adopție se confruntă cu provocări sistemice care blochează accesul la inovație. Lipsa unei infrastructuri electrice stabile, conectivitatea precară la internet și lipsa competențelor digitale de bază reprezintă barierele principale.

Aceste limitări creează un risc real ca beneficiile economice ale AI generativ să fie distribuite inegal, consolidând avantajele economiilor deja avansate. Un exemplu interesant de intervenție guvernamentală vine din Thailanda, unde rata de utilizare a fost de 12,4%. Pentru a combate acest deficit, guvernul thailandez a propus un plan ambițios: alocarea a aproximativ 44 de milioane de dolari pentru a oferi acces gratuit la servicii de AI generativ timp de un an pentru până la 5 milioane de cetățeni, utilizând servicii furnizate de 14 companii, majoritatea din SUA și China.

Impactul asimetric asupra pieței muncii

O analiză comună realizată de Organizația Internațională a Muncii (OIT) și Banca Mondială avertizează că transformarea pieței muncii nu va fi uniformă. În timp ce economiile avansate sunt mai expuse la automatizare, în special în sectoarele administrative și profesionale, țările în curs de dezvoltare riscă să experimenteze perturbări înainte de a vedea câștigurile de productivitate.

În economiile în dezvoltare, perturbările ar putea materializa mai rapid decât câștigurile de productivitate, din cauza breșelor digitale existente și a modului în care este organizat munca.

Paradoxul rezidă în faptul că lucrătorii din joburile vulnerabile la automatizare în țările cu venituri mici sunt adesea deja conectați la internet. Acest lucru înseamnă că pierderile de locuri de muncă, în special în segmentul administrativ și de birou, se pot produce rapid. Aceste poziții reprezentau istoric o cale spre ascensiunea socială și stabilitate economică în aceste regiuni, făcând astfel impactul AI mai sever din punct de vedere social decât în țările dezvoltate.

Riscurile unei productivități fragmentate

Analiza datelor de trafic web și Google Trends indică faptul că AI generativ are potențialul de a reconfigura societatea, dar doar dacă accesul este democratizat. În prezent, observăm o tendință în care instrumentele de AI sunt folosite pentru a rafina comunicarea, a optimiza codul sau a genera conținut, dar aceste câștiguri de eficiență sunt concentrate în zonele cu infrastructură digitală robustă. OIT subliniază că diferențele în compoziția sarcinilor profesionale determină cine câștigă și cine pierde în această tranziție.

Pentru antreprenorii din regiunile mai puțin digitalizate, riscul nu este doar absența instrumentului, ci incapacitatea de a concurera cu firme din economii avansate care pot produce același volum de muncă cu resurse umane reduse și precizie sporită. Această asimetrie poate duce la o nouă formă de colonialism digital, unde dependența de servicii externe de AI devine norma pentru supraviețuirea economică.

Perspectiva pentru România: AI Act și digitalizare

Pentru companiile române, contextul global descris mai sus oferă lecții critice. România se află într-o poziție intermediară, având o infrastructură de internet performantă, dar o rată de adopție a AI în mediul business care încă are potențial de creștere. Implementarea AI Act la nivel european va impune un cadru de reglementare strict, ceea ce ar putea încetini adopția impulsivă, dar va asigura o integrare etică și sigură a tehnologiei.

Fondurile din PNRR destinate digitalizării reprezintă pilonul central pentru a evita riscurile menționate în rapoartele Băncii Mondiale. Pentru ca întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din România să nu devină victimele perturbărilor rapide ale pieței muncii, este esențial ca investițiile să nu se limiteze la achiziția de software, ci să se concentreze pe reskilling-ul forței de muncă. Digitalizarea nu mai înseamnă doar trecerea la cloud, ci capacitatea de a integra AI generativ în procesele de producție și servicii pentru a crește competitivitatea față de hub-urile tehnologice din Vest.

În concluzie, România are șansa de a folosi avantajul conectivității pentru a sări peste etapele de dezvoltare tradiționale, transformând riscul de automatizare într-o oportunitate de creștere a productivității, cu condiția ca tranziția să fie susținută de politici publice coerente și de o viziune strategică a antreprenorilor locali.

Întrebări frecvente

---

Surse: Www3, Blogs, Ilo ·